Marele volum „VERA SIMONE: OPERE 5-18 ani” – 500 de pagini de viață și metamorfoză (sau „Îngerul cu o carte în mână”)
 |
| „Îngerul cu o carte în mână” |
Primeşte-mi un
cuvânt, strigai,
tu, îngere,
împins din rai
de-un vânt
stârnit, de-o apăsare
a vreunui gând
cu mult mai mare.
Dar îngerul
tăcea, trecea
pe-un scaun
negru stând, citind
o carte veche,
strălucind
în legătura-i
de argint, şi grea.
(Îngerul cu o carte în mână, Nichita Stănescu, fragment)
Pentru că vârsta de 18 ani reprezintă un sfârșit și un început de etapă, nu
era posibil să fi rămas chiar ea fără o sinteză... „ca la carte”.
În pragul începutului de maturitate Vera a adunat și a organizat pe vârste toate lucrările și operele ei
esențiale – oglindind în această amplă tipăritură transformările ei profunde și
evoluția spectaculoasă a primei mari felii de existență (pseudo)pământească.
Încep prin a transcrie Prefața unde autoarea se prezintă concis și apoi vă invit să „răsfoim” împreună bogăția unui sipet magic de har și dăruire.
__________________
Prefața autoarei
Înainte de a vă lăsa pătrunși de mireasma operelor
veronicheze, ar trebui să mă prezint, nu-i așa?...
De-a lungul anilor am expus mai multe părți din mine și
fiecare și-a clădit propria comunitate de „urmăritori”. Dacă ați ajuns acum să
țineți în mână această carte, sigur ați avut la un moment dat o relație reală
sau virtuală cu cel puțin una dintre aceste fete de diferite vârste.
Unii dintre voi ați auzit de Veronica-Simona Tomescu,
fetița „ruptă din Soare”, după cum spunea mama ei pe blogul Identitate. Pe
atunci era cunoscută pentru diagnosticul cu Sindromul Asperger, o tulburare
comportamentală din spectrul autist. Dar Veronica era mai mult decât atât: un
copil cu sufletul neatins de impurități, care trăia cu capul în nori (pe
Planeta Vera), scria și picta încă de la cinci ani, refuza vibrațiile joase și
își vindeca părinții și prietenii cu mașinăria inventată de ea numită Yeleldi.
Alții ați descoperit-o în mediul online pe Vera Simo
Angel, aflată pe-atunci în prima jumătate a adolescenței. Deja nu mai avea
nicio legătură cu autismul, datorită diverselor forme de terapie de pe
parcursul vieții. Ea atunci descoperea rețelele sociale și le folosea drept
mijloc de exprimare a talentelor ei. În acea perioadă își căuta identitatea în
universul Harry Potter, regăsindu-se în Casa Ravenclaw, unde erau repartizați
vrăjitorii creativi și inteligenți. Din nou, Vera era mai mult decât atât. Ea
trăia scriindu-și propria poveste, dar a avut nevoie să afle și cum este să
devii personaj în povestea altcuiva.
Alții ați ajuns direct la Vera Simone, autoarea Legendei
Illo Tempore și acea fată de la liceul Iulia Hașdeu care plănuiește să urmeze
Facultatea de Teologie, la secția de Artă Sacră. Dacă m-ați întâlnit de curând,
înseamnă că ea este cea pe care o știți. N-are niciun sindrom, s-a maturizat;
tot ce a rămas din trecut este aura pe care lumea o percepe, într-un fel sau
altul, ca fiind „altfel”. Nu mai este nici activă pe social media, și totuși
nu-i lipsește acel teenage vibe al generației.
Sau poate că mă cunoașteți personal, probabil îmi sunteți
colegi, profesori, rude, prieteni...
Iată că toate suntem aceeași persoană.
Dacă le-ați întâlnit pe toate cele trei fete, înseamnă că
ați fost martori la maturizarea și evoluția mea personală.
Fiecare an al vieții mele a avut câte o personalitate
distinctă, care poate fi observată în „culoarea” paginilor pe care le veți
citi. Dar există și o latură care le unește pe toate, ba chiar tocmai aceea
este esența: întoarcerea privirii către puterile cerești, a căror lume este
lipsită de întuneric. Dialogul cu Dumnezeu, Maica Domnului, sfinții și îngerii.
Căutarea lor în tot și-n toate.
Pe parcursul vieții am căutat constant o denumire pentru
identitatea mea, folosind atât stimulii interiori, cât și cei exteriori: de la
prietenul Asperger la felul de-a fi V8, de la Clubul lui Mickey Mouse la
castelul de gheață al Elsei și până la școala de magie Hogwarts.
Fiecare cadru exterior a fost inclus în câte un concept
veronichez. Niciunul însă nu s-a arătat a fi mai potrivit decât IDENTITATE VERA
SIMONE. Acesta este de fapt „sindromul” și „casa”, all in one.
Planeta Vera, Planeta Shato, Planeta Illo Tempore. Toate
acestea reprezintă același lucru: lumea ideală, magică, în care mă refugiez
prin creație și pe care sper să o pot aduce și în realitate, prin intermediul
operelor mele. And that’s the great thing about being an introvert.
Iată că mă apropii de majorat. Mi-am propus să intru în
noua etapă de viață adunând laolaltă tot ce am clădit până acum. Această carte
încheie ciclul Yeleldi – Illo Tempore (5-16 ani). Dar, bineînțeles, nu puteam
lăsa deoparte vârsta de 17 ani. Are și ea un capitol dedicat, căci o iubesc din
plin pentru tot ce mi-a adus. Dintotdeauna mi-am iubit vârstele, fiecare în
felul ei mi se pare deosebită...
După cum ar spune bunicul meu: Acesta e de-abia
începutul!
Vera Simone
__________________
Cuprinsul cărții, pe care Vera l-a numit „neCUPRINSul”, conține așadar creațiile fiecărei vârste de la 5 ani până la vârsta majoratului. Poezii, desene și picturi, dialoguri și „spuneri”, basme și romane fantasy,
imagini vii ale luminii cu care Vera a venit instrumentată în lumea de aici, a
umbrelor.
Vă arăt mai întâi o filmare-călătorie prin carte (pe canalul YT Vera Simone) urmând ca în articolele ulterioare să vă prezint pe rând aceste interesante și de cele mai multe ori supranaturale VÂRSTE.
.jpeg)
Comments
Post a Comment